Cauzele bolilor neurodegenerative – cum putem înțelege și preveni degradarea creierului

Cauzele bolilor neurodegenerative – ce se întâmplă în creier și cum putem acționa din timp

Bolile neurodegenerative (cum sunt Alzheimer, Parkinson, scleroza laterală amiotrofică, demențele vasculare, ataxiile) afectează treptat celulele nervoase, ducând la pierderea memoriei, tulburări de mișcare, dificultăți de vorbire sau de gândire. Aceste afecțiuni nu apar brusc – încep cu ani buni înainte de diagnostic, prin procese „silencioase” la nivelul creierului.

1. Stresul oxidativ – „rugina” creierului

Creierul consumă aproximativ 20% din oxigenul organismului, fiind extrem de vulnerabil la radicali liberi – molecule instabile care deteriorează ADN-ul, lipidele și proteinele neuronale. Când balanța dintre radicali liberi și antioxidanți se rupe (prin alimentație dezechilibrată, diabet, poluare, fumat, stres cronic), apare stresul oxidativ, care accelerează moartea neuronală. Acesta este un mecanism central în Alzheimer și Parkinson.

2. Inflamația cronică a creierului – „foc mocnit”

Microglia – celulele imune ale creierului – se activează pentru a proteja neuronii, dar atunci când rămân stimulate prea mult timp, eliberează citokine inflamatorii (IL-1β, TNF-α) care devin toxice pentru neuroni. Rezultatul este o inflamație persistentă, care distruge sinapsele și blochează formarea de noi conexiuni neuronale.

3. Depozitele de proteine anormale

În bolile neurodegenerative, proteinele care ar trebui să fie solubile și funcționale își schimbă structura, devin lipicioase și se aglomerează. Amiloid-β și tau în Alzheimer formează plăci și ghemuri care blochează comunicarea neuronală; α-sinucleina formează corpi Lewy în Parkinson, iar proteina huntingtin mutantă determină degenerarea neuronilor în coreea Huntington.

4. Disfuncția mitocondrială – lipsa de energie

Neuronii au nevoie de multă energie pentru a transmite impulsuri. Când mitocondriile sunt afectate (de toxine, vârstă, mutații genetice), produc mai puțin ATP și mai mulți radicali liberi. Rezultatul este o „foame energetică” a creierului, cu oboseală mentală și vulnerabilitate la moarte celulară.

5. Tulburările vasculare – „creierul însetat”

Fluxul de sânge către creier trebuie să fie constant. Ateroscleroza, hipertensiunea și diabetul reduc perfuzia cerebrală, determinând microinfarcte silențioase și hipoperfuzie cronică. Aceste leziuni vasculare se pot combina cu depunerile de amiloid, accelerând declinul cognitiv.

6. Factori genetici și epigenetici

Unele mutații cresc riscul (ex. APOE ε4 în Alzheimer). Însă majoritatea cazurilor sunt sporadice și influențate de epigenetică: modul în care dieta, stresul, toxinele și stilul de viață „pornesc sau opresc” genele. Vestea bună este că epigenetica este modificabilă prin schimbări de stil de viață.

7. Factori de mediu și stil de viață

Traumatismele craniene repetate cresc riscul de encefalopatie traumatică cronică. Sedentarismul, dieta bogată în zahăr și grăsimi trans, lipsa somnului și stresul cronic accelerează degenerarea. Izolarea socială și lipsa stimulării cognitive reduc rezerva neuronală.

Terapii integrative și suport neuroprotector

Pe lângă controlul factorilor de risc, putem susține sănătatea creierului prin:

• Vitaminele B (B1, B6, B12) – pentru funcția nervoasă și sinteza mielinei

• Vitamina D, omega-3, coenzima Q10, acid alfa-lipoic – reduc stresul oxidativ și protejează neuronii

• Ozonoterapia – îmbunătățește oxigenarea cerebrală, reduce inflamația și stimulează mecanismele antioxidante

• Fizioterapie și exerciții de echilibru – reduc riscul de căderi și cresc neuroplasticitatea

Antrenamentul intelectual – gimnastica creierului

Creierul are capacitatea de a crea noi conexiuni neuronale, chiar și la vârste înaintate

.• Activități recomandate: lectură zilnică, învățarea unei limbi străine, puzzle-uri, cuvinte încrucișate, jocuri logice, cântatul la un instrument.

• Activitatea socială (discuții, voluntariat) și hobby-urile creative (pictură, dans) mențin creierul activ.

• Studiile arată că persoanele cu rezervă cognitivă ridicată pot amâna debutul demenței cu câțiva ani.

Concluzie

Bolile neurodegenerative nu apar dintr-o singură cauză – ele sunt rezultatul unui cumul de factori genetici, vasculari, metabolici și de stil de viață. Prin intervenție precoce, stimulare intelectuală și terapii integrative, putem încetini degenerarea neuronală și păstra autonomia mai mult timp.

📅 Programează-te acum pentru un consult neurologic preventiv și o evaluare completă a riscului de neurodegenerare.

📞 Sună aici 0761 556 319 pentru a primi un plan personalizat de prevenție și monitorizare.